Am incercat sa-mi ascund emotiile. Am incercat sa-mi ascund furia. Nu am vrut sa fiu un exemplu rau pentru coechipierii mei si, ca urmare, nu am vrut sa vada eu adevaratul. Mi-a fost frica sa nu impartasesc cine sunt cu adevarat inauntru, asa ca m-am ascuns de toata lumea si am pus o masca. Ascunderea asa nu a fost sanatoasa…

Un vestiar de fotbal este mult diferit de o biserica, dar exista cu siguranta unele asemanari. Vestiarul este un loc de interactiune si comunicare constanta, dar credeti sau nu, nesigurantele cresc. Muzica creste adesea de la difuzoare, iar sportivii de elita se cearta intre ei despre o varietate de lucruri. Intr-un loc ca un vestiar, in care interactionati zilnic cu…

Ascunderea a fost intotdeauna optiunea usoara pentru mine. Am invatat cum sa o fac de la o varsta frageda, cu mult inainte de a juca fotbal a fost ceva mai mult decat un vis indepartat; a inceput cu spatii ascunse literalmente in care oamenii nu ma puteau gasi. Imi amintesc ca intr-o seara, la 13 ani, asistam la serviciul tinerilor…

Sunt sigur ca ai pierdut pe cineva apropiat la un moment dat. Pana de curand, am fost extrem de norocos; pierderea si moartea nu fusesera o mare parte din viata mea. Am asistat la o singura inmormantare, pentru tatal unui prieten. Dar acum cativa ani, moartea a venit pentru cineva pe care l-am iubit. Oana si Marian erau vecinii nostri…

In 2018, la patru saptamani in cel de-al optulea sezon al meu ca fotbalist, am sfasiat un muschi pectoral. De indata ce am aflat vestea de la doctor, am fost devastat. A fost un moment consecvent in cariera mea. Sezonul meu se incheiase, la fel, si cariera mea – pentru care luptasem atat de tare – era in pericol grav….

Lectia nr. 3: Fiti vulnerabili. Nu voi uita niciodata prima noapte de vara cand am luat cina la o masa care nu era in bucataria noastra. Trecusera luni! Ne-am asezat, stangaci la inceput si, desi nici macar nu ne era foame, am comandat cina. Am avut conversatii lungi cu ceilalti patroni de pe strada – cu totii atat de entuziasmati…

Lectia nr. 2: Apare. Intr-o seara la sfarsitul lunii septembrie, sotul meu Michael si cu mine am iesit la o intalnire. Strazile erau vii, iar aerul noptii era cald in acel mod unic de toamna care se simte ca o lunga imbratisare de adio. La urma urmei, venea iarna. Mai intai ne-am oprit in locul nostru preferat din cartier, Optsprezece,…