Emotii

Care este cea mai buna maniera prin care iti poti transmite emotiile?

Astăzi, cu gândul spre mâine, mi-am adus aminte de melodie… am reascultat-o. Am putut. Până la capăt. Dacă va mai fi existând vreun capăt… Aşa m-am hotărât să scriu…

…să scriu o urare unei inimi prietene, făcută căuş, sau poate o poveste. Inimă atotcuprinzătoare, cu îngăduinţă mereu răbdătoare şi niciodată răzbunătoare. Să scriu o poveste, dar nu din auzite, ci uneori din închipuite… Poveste de drag şi de dor stăpânită, poveste de dulce şi de amar netrăită, poveste cu frunze şi armuri lucitoare, poveste cu flori prea puţin cuvântătoare. Inimă frământată, uneori prea zbuciumată, dorită prin preajmă, niciodat’ însă arătată. Inimă caldă, ea da îndelung răbdătoare, inimă tare, cu folos, pentru alţii întotdeauna apărătoare. Cu tastele nu merge a scrie aşa o poveste, ba şi cu stiloul pare a se tot şterge. O astfel de poveste-urare se scrie cu o altfel de pană. Cu una de dor, mereu atât de izbăvitor, cu una de plâns, răcorind ades prea multa căldură, cu una de zâmbet şi uneori de mirare.

…să spun că, de fapt, în niciun căuş n-ar putea fi cuprins tot ceea ce porţi tu în suflet. Şi-n nicio încăpere n-ar avea cum să încapă armura şi zborul, tăcerea şi râsul, iubirea-ţi de oameni, mărinimia – fie şi de la distanţă – faţă de ei, şi ea încă de foarte demult binecuvântată. În nicio pădure, verdele n-a fost şi nu va fi aşa cum e acolo, la tine… şi-n nicio mângâiere, nu se va simţi atâta blândeţe, plăcută adiere.

În locul tradiţionalei încheieri a unui mesaj… sau doar a continuării unei poveşti,

mă voi ruga… şi te voi ruga…

… Să nu renunţi niciodată la a fi. Să nu te supui vreodată vreunei puteri omeneşti. Să nu permiţi nimănui să îţi împiedice zborul!

Şi mai ales… un Leagăn să faci din inima-ţi caldă!