scrisoare fereastra

Scrisoare deschisă către o fereastră închisă

Scrijelesc astăzi cu vârf de peniţă înmuiată-n iubire, pe al tău geam. La a ta ferăstruică. Cum aş putea oare să te fac să nu simţi ascuţişul peniţei când, în trecut, bocăneam cu atâta putere şi zgomot la tine în geam de stătea mereu să se spargă? De fapt, la un moment dat chiar l-am ciobit. Ne-am rănit atunci reciproc, fiecare tăind adânc cu un ciob, parcă bine ales, în cămara sufletului celuilalt cu nesaţ sau doar din greşeală… Astăzi trebuie să fiu extrem de atentă. Aşa că scrijelesc cu uşoară sfială cufundând mai întâi toate cuvintele-ntr-un ocean de iubire. Se simte iubirea? Acolo la tine? Da, da, acolo, în spatele geamului… Nu cred. De s-ar fi simţit, nu mi-ai fi pus şi azi întrebări la care tot tu să fii nevoit să-ţi inventezi nerăspunsuri.

Îţi scriu pe fereastră o poveste de dor. De drag. De iubire. De mângâiere. Aştern pe geamul închis şi înnourat de atâtea mâzgăleli din trecut o poveste întreagă ce nu se poate face uitată. Mă întrebi cu tristeţe de ce încă-ţi mai scriu. De ce mă-ncăpăţânez să nu caut, să nu doresc, de fapt, un alt geam la care inima mea să (mai) bată. Mă supui unui test de răbdare, sau mai mult de mirare, mă pui din nou la o grea încercare. Ţii geamul închis pentru ca nici un pic de căldură să nu mai răzbată. Ai poate destulă căldură, excesul cu siguranţă ar dăuna. Azi geamul e menit doar să despartă.

Construiesc în continuare cuvinte pe fereastra ce zace închisă. De data aceasta ştiu şi eu, ştii şi tu că nu scriu, mai mult sau mai puţin apăsat, pentru ca geamul să se deschidă. În fapt, pot scrie mai bine acum, când el stă închis. Încerc să scriu şi un răspuns cu care îţi rămăsesem datoare, pe singurul loc din fereastră rămas încă (de) neatins: “nu, nu eşti un străin pentru mine. Tu nu vei putea fi un simplu străin niciodată”.

Nu e nevoie să-mi aminteşti iar, violent, tot într-un vis, că a mai trecut încă o zi de martie… de primăvară, acum dureros de neadevărată. Nu am uitat. Nu voi uita, în fapt, niciodată. Te voi iubi, în inima mea, până la capătul lumii şi încă o dată!